D'autres livres qui pourraient vous intéresser

• 

  Ziua de naștere a lui Mihai...

  Dumitru Crudu

  • 0
  • 0
  • 0

  O istorie personală, reconstituită într-un puzzle existențial, ce are ca laitmotiv data de 28 iunie, se suprapune peste cele mai importante momente din istoria Basarabiei. Povestea lui Mihai Mihailovici, recompusă fragmentar, din momentele cel mai acute ale vieții sale, e o cronică indirectă a unei lumi aflate într-o permanentă frământare – oglindă a felului în care Marea Istorie copleșește și distruge destine individuale –, scrisă ca o farsă întunecată, cu momentele ei de umor și de speranță.
  
  "Ceea ce am încercat să fac în acest roman, care începe pe 28 iunie 1940, când se naște la Chișinău Mihai Mihailovici Lebădă, și se termină pe 28 iunie 2018, când acesta va fi înmormântat la București, a fost o cronică a familiei Lebădă-Ciuntu întinsă pe o perioadă de optzeci de ani, vreme în care Basarabia a fost ocupată de sovietici, a trecut prin cel de-al Doilea Război Mondial, a fost afectată de o foamete sinistră, a cunoscut deportările și sovietizarea cu forța, și-a recăpătat independența, a fost învinsă în războiul ruso–moldovenesc din 1992 și a intrat într-o criză profundă din care încă nu a reușit să-și revină nici azi. Romanul meu e fracturat într-o multitudine de texte, și fiecare dintre ele se desfășoară doar pe 28 iunie, ca în cartea sau în filmul acela celebru, știți voi care. E romanul unei singure zile și a patru generații de basarabeni." – DUMITRU CRUDU

  Voir livre

• 

  Prizonierul faraonilor

  H. P. Lovecraft

  • 0
  • 0
  • 0

  Prizonierul faraonilor continuă seria scrierilor macabre ale lui H.P. Lovecraft, reunind şaisprezece dintre povestirile ce au pus bazele universului fascinant şi straniu creat de acesta. Fie că este vorba de blesteme vechi de secole ce se transmit din generaţie în generaţie, de cărţi magice care îţi dezvăluie secretul tinereţii veşnice sau îţi schimbă în întregime perspectiva asupra timpului, de locuri lugubre ce îţi deschid calea spre lumi dispărute sau de labirinturi nevăzute de unde nu există scăpare, povestirile lui Lovecraft stîrnesc întotdeauna fiori, dar şi dorinţa de a descoperi forţele oculte ce guvernează universul.

  Voir livre

• 

  Cum să-ți iubești fiica

  Hila Blum

  • 0
  • 0
  • 0

  Aflată la mii de kilometri de casă, Yoela stă pe o stradă întunecată și privește la două fetițe prin ferestrele unui apartament. Sunt nepoatele pe care nu le-a cunoscut niciodată, copilele fiicei pe care nu a mai văzut-o de foarte multă vreme. Așa începe, țesut printre amintirile și proiecțiile unei femei trecute de mijlocul vieții, romanul Cum să-ți iubești fiica. În centrul acestei povești fascinante se află încercarea femeii de a înțelege cum o relație născută din dragoste — căci o mamă nu poate fi decât îndrăgostită de copilul ei — a ajuns dincolo de marginile înstrăinării. 
  Mergând înainte și înapoi în timp, ea deslușește amintiri și sentimente demult îngropate, retrăind chiar și cele mai mărunte momente de apropiere de fiica ei, uneori atât de banale, și încercând să înțeleagă de ce fiecare dintre aceste clipe pare să construiască o imagine de ansamblu a înstrăinării. Cu o rară precizie psihologică, Hila Blum urmărește pașii greșiți și amăgirile aparent nesemnificative ale vieții de familie, unde granița dintre protecție și posesie este atât de ușor de depășit, adesea fără cale de întoarcere. 
   
  „Un roman de o autenticitate fără cusur: observațiile, gesturile și frânturile de dialog par cât se poate de reale." The New York Times 
   
  Născută la Ierusalim în 1969, scriitoarea Hila Blum a lucrat la început ca jurnalistă, iar în ultimele patru decenii a fost editoare pentru Kinneret Zmora-Bitan, una dintre cele mai mari edituri israeliene. Primul ei roman, Vizita (2011), a devenit repede bestseller și a intrat pe lista prestigiosului Premiu Sapir pentru literatură, pe care Hila Blum avea să-l și câștige în 2021, cu romanul Cum să-ți iubești fiica.

  Voir livre

• 

  O mie nouă sute optzeci și patru

  George Orwell

  • 0
  • 0
  • 0

  Romanul O mie nouă sute optzeci şi patru a inspirat o celebră ecranizare, în anul 1984, avîndu-i în distribuţie pe John Hurt, Richard Burton şi Suzanna Hamilton.
  
  Winston Smith este un personaj obişnuit: el urăşte, iubeşte şi munceşte ca oricare alt om. Ceea ce-l face deosebit este faptul că trăieşte într-o lume infernală, în care a urî, a iubi sau a munci sînt gînduri venite dintr-un efort supraomenesc al fiecărei clipe. Romanul O mie nouă sute optzeci şi patru descrie tabloul apocaliptic al unei Londre din era postatomică, locul de naştere al unui regim totalitar în care orice logică pare să fi fost abolită. Execuţiile fără rost, dispariţiile peste noapte au devenit fireşti. Trecutul este rescris mereu pentru a legitima crimele prezentului, iar instrumentul propagandei este odioasa "neolimbă", o limbă robotizată, ce completează imaginea de lume ordonată "ştiinţific" după voinţa Fratelui cel Mare, care spune că "războiul este pace, libertatea este sclavie, ignoranţa este putere".
  
  "Atît de multe realităţi din acest roman au intrat în limbă, devenind parte din moştenirea culturală contemporană, încît e foarte uşor să uiţi că O mie nouă sute optzeci şi patru este doar o carte. De la Big Brother la dublugîndire, peisajul distopiei create de George Orwell se află chiar şi în minţile celor care nu i-au citit povestea." (The Independent)
  
  "Orwellian este acum un adjectiv universal pentru tot ce e opresiv sau totalitar, iar povestea lui Winston Smith, un anonim al timpului său, continuă să rezoneze la fel de mult pentru cititorii de azi ca şi pentru cei din anii 1950." (The Guardian)

  Voir livre

• 

  Înlănțuită (Un mister Riley...

  Blake Pierce

  • 0
  • 0
  • 0

  Femei sunt ucise în nordul statului New York, trupurile lor găsite în mod misterios atârnând în lanțuri. FBI-ul este solicitat și, având în vedere natura ciudată a crimelor – și absența oricăror indicii – nu pot apela decât la un singur agent: Agent Special Riley Paige.

  Voir livre

• 

  A râs și tata

  Remus Boldea

  • 0
  • 0
  • 0

  „Prima tipă căreia i-am atins sânii s-a sinucis. Dacă Alex Tocilescu face umor de hipsteri, caterincă finuță, Remus Boldea încearcă să iasă din zona burgheză de confort și să facă umor de băieți. Cele mai reușite proze ale volumului sunt pe băiețeală, cu situațiile tipice: îmbrobodirea unei colege de liceu, ratarea pierderii virginității, ieșirea cu gașca 30+ în Vamă, unde o yoghină convinge un tovarăș din grup să încerce poziția «anus la cer». Ca scriitor, e mult mai greu sa încastrezi într-un text faze de băieți, riscul să pici în fanfaronada, machisme proaste, clișee obosite și libidinoșenii e mare. Și cel mai dificil e să reabilitezi umorul de autobază, pe care personal îl ador – e sănătos și eficient, nu se împleticește în subtilități intelectuale. În zona asta rarefiată puțini se încumetă, iar cei care se încumetă de obicei își rup gâtul. Remus Boldea nu și-l rupe. Respect, Remus!" Adrian Schiop

  Voir livre